LEGE
pentru stabilirea unor măsuri de aplicare a Acordului privind retragerea Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană și din Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, în materie de reglementare a dreptului de ședere pe teritoriul României

 

Parlamentul României adoptă prezenta lege
Capitolul I
Dispoziții generale
Art. 1 – (1) Prezenta lege stabilește unele măsuri de aplicare a Acordului de retragere a Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord din Uniunea Europeană, denumit în continuare, Acordul de retragere.
Art. 2 – Pentru scopul aplicării prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următorul înțeles:
a) beneficiar al art.50 din Tratatul privind Uniunea Europeană, denumit în continuare beneficiar art.50 TUE – cetățeanul britanic care se află în România și continuă să aibă reședința pe teritoriul României după încheierea perioadei de tranziție, membrii acestuia de familie care locuiesc cu acesta sau care se alătură ulterior încheierii perioadei de tranziție în cazul în care aveau calitatea de membri de familie înainte de încheierea acesteia, precum și copiii născuți sau adoptați după încheierea perioadei de tranziție;
b) membrii de familie ai cetățeanului britanic care locuiesc cu acesta în România – persoanele care se află în una dintre următoarele situații:
(i) soțul sau soția cetățeanului britanic;
(ii) descendenții în linie directă, inclusiv cei adoptaţi, indiferent de cetățenie, care nu au împlinit vârsta de 21 de ani sau care se află în întreținerea cetățeanului britanic, precum și cei ai soțului/soției;
(iii) ascendenții în linie directă, indiferent de cetățenie, care se află în întreținerea cetățeanului britanic, precum și cei ai soțului/soției;
(iv) partener – persoana care conviețuiește cu cetățeanul britanic, beneficiar al art.50 TUE, dacă parteneriatul este înregistrat conform legii din statul de origine ori de proveniență sau, în cazul în care parteneriatul nu este înregistrat, relația de conviețuire poate fi dovedită;
(v) persoană aflată în întreținere – orice alt membru de familie, indiferent de cetățenie, care nu se încadrează în categoriile prevăzute la pct. i)- iv) și care, în țara de origine ori de proveniență, se află în întreținerea sau gospodărește împreună cu cetățeanul britanic beneficiar al art.50 TUE, ori se află în situația în care, din motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia.
c) membrii de familie ai cetățeanului britanic care se alătură ulterior încheierii perioadei de tranziție – persoanele care se află în una dintre situațiile prevăzute la lit.b) pct. i)-iv);
d) perioada de tranziție – perioada prevăzută la art.126 sau art.132 alin.(1) din Acordul de retragere.

Capitolul II
Dispoziții privind dreptul de ședere
Secțiunea 1
Șederea pe teritoriul României
Art. 3 – Prezenta lege utilizează termeni și expresii având semnificația prevăzută în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005 privind libera circulație pe teritoriul României a cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European și a cetățenilor Confederației Elvețiene, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 4 – Beneficiarii art. 50 TUE se bucură, pe teritoriul României, de drepturile prevăzute în Acordul de retragere.
Art. 5 – (1) Beneficiarii art. 50 TUE au următoarele obligații:
a) să respecte legislația română pe timpul șederii în România;
b) să nu rămână pe teritoriul României peste perioada pentru care li s-a aprobat șederea, precum și să depună toate diligențele necesare pentru a ieși din România până la expirarea acestei perioade;
c) să se supună controlului pentru trecerea frontierei de stat, potrivit legii;
d) să se supună, în condițiile legii, controlului organelor de poliție și al celorlalte autorități publice competente în acest sens;
e) să declare, în termen de 30 zile, la formațiunea teritorială a Inspectoratului General pentru Imigrări din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, care le-a acordat dreptul de ședere, următoarele:
(i) orice modificare intervenită în situația personală, în special schimbarea numelui, a cetățeniei, a domiciliului sau reședinței, încheierea, desfacerea ori anularea căsătoriei, nașterea unui copil, decesul unui membru de familie aflat pe teritoriul României;
(ii) prelungirea valabilității sau schimbarea documentului de trecere a frontierei de stat.
f) să solicite un nou document de identitate în cazul în care își schimbă numele, cetățenia, domiciliul sau reședința, odată cu declararea modificării intervenite în situația personală;
g) să declare, în termen de 48 ore, la organul de poliție competent teritorial, furtul sau pierderea documentelor de trecere a frontierei de stat sau a documentelor de identitate;
(2) În cazul în care beneficiarii art. 50 TUE își schimbă domiciliul sau reședința, termenul prevăzut la alin. (1) lit. e) curge de la data stabilirii domiciliului sau a reședinței la noua adresă.
Art. 6 – (1) Beneficiarii art. 50 TUE care au obținut dreptul de rezidență permanentă pe teritoriul României sau au fost înregistrate pe teritoriul României în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, până la sfârșitul perioadei de tranziție inclusiv, li se recunosc până la data de 31.12.2021 inclusiv, documentele eliberate de către Inspectoratul General pentru Imigrări.
(2) Drepturile prevăzute în prezenta lege de care beneficiază membrii de familie se păstrează inclusiv după ce aceștia încetează a mai fi în întreținerea cetățeanului britanic, precum și în eventualitatea decesului sau plecării cetățeanului britanic de pe teritoriul României, ori în caz de divorț, de anulare a căsătoriei sau de încetare a parteneriatului.

Secțiunea a 2-a
Dispoziții privind dreptul de ședere temporară
Art. 7 – (1) Beneficiarii art.50 TUE intrați pe teritoriul României în perioada 01-31.12.2020, pot solicita în termen de maximum 90 de zile prelungirea dreptului de ședere temporară în România în temeiul Acordului de retragere și a dispozițiilor prezentei legi, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
(2) Beneficiarii art.50 TUE titulari ai unor documente de rezidență eliberate în conformitate cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în România în temeiul Acordului de retragere și a dispozițiilor prezentei legi, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări, începând cu data de 01.12.2020 până cel târziu la data de 31.12.2021.
(3) Dreptul de ședere temporară în România al beneficiarilor art.50 TUE se prelungește dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
a) nu sunt semnalați de autoritățile competente că prezintă un pericol pentru apărarea și securitatea națională;
b) posedă document de trecere a frontierei de stat valabil, cu excepția cazurilor în care acesta a expirat după intrarea în România și, din motive independente de voința persoanei în cauză, respectivul document nu a putut fi prelungit;
c) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit și locuiesc efectiv la adresa la care declară că au reședința sau domiciliul pe teritoriul României;
d) fac dovada că dețin mijloace de întreținere pentru ei și membrii lor de familie, cel puțin la nivelul venitului minim garantat în România.
(4) Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară al beneficiarilor art.50 TUE va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, de o asigurare de sănătate valabilă, de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României, de dovada mijloacelor de întreținere, precum și, după caz, de unul din următoarele documente:
a) dovada legăturii de rudenie în cazul membrilor de familie;
b) documente emise de autoritățile din statul de cetățenie sau de rezidență prin care se face dovada că membrul de familie al cetățeanului britanic, beneficiar al art.50 TUE, se află în întreținerea sau gospodărește împreună cu acesta sau se află în situația în care, din motive medicale grave, este necesară asistența personală a acestuia;
c) documentul prin care se atestă faptul că relația de parteneriat cu cetățeanul britanic, beneficiar al art.50 TUE, a fost înregistrată în cazul parteneriatului înregistrat, sau documente care să ateste faptul că persoana în cauză are o relație de conviețuire cu acesta, în cazul parteneriatului neînregistrat.
(5) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu adeverință de salariu, talon de pensie, declarație unică privind impozitul pe venit și contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice, extras de cont bancar ori alte documente echivalente.
Art. 8 – (1) Membrii de familie prevăzuți la art.2 lit.c) care se alătură cetățeanului britanic beneficiar al art.50 TUE începând cu data de 01.01.2021 până la 30.09.2021, pot solicita prelungirea dreptului de ședere temporară în România până la data de 31.12.2021.
(2) Membrii de familie prevăzuți la art.2 lit.c) care se alătură cetățeanului britanic, beneficiar al art.50 TUE, începând cu data de 01.10.2021, au obligația de a solicita prelungirea dreptului de

ședere în termen de maximum 90 de zile de la data intrării pe teritoriul României, la formațiunile teritoriale ale Inspectoratului General pentru Imigrări.
(3) Dreptul de ședere temporară în România a membrilor de familie prevăzuți la art.2 lit.c) se prelungește dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute la art. 7 alin. (3).
(4) Dreptul de ședere temporară prevăzut la alin. (3) se prelungește individual, pentru fiecare membru de familie, pe aceeași perioadă pentru care i s-a acordat dreptul de ședere cetățeanului britanic, beneficiar al art.50 TUE.
(5) Cererea de prelungire a dreptului de ședere temporară va fi însoțită de documentele prevăzute la art. 7 alin. (4).
(6) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art. 7 alin. (5).
Art. 9 – (1) Dacă se constată că la data depunerii cererii nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de prezenta lege, prelungirea dreptului de ședere temporară al beneficiarilor art.50 TUE se refuză, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 52 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 10 – (1) Dreptul de ședere temporară al beneficiarilor art.50 TUE încetează atunci când se constată că aceștia prezintă pericol pentru securitatea națională sau au dobândit cetățenia română.
(2) Atunci când se constată că beneficiarul art.50 TUE prezintă pericol pentru securitatea națională, comunicarea deciziei de încetare a dreptului de ședere temporară se realizează potrivit art. 78 din Ordonanța de urgență a Guvernului 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Art. 11 – Inspectoratul General pentru Imigrări anulează, prin decizie motivată, dreptul de ședere temporară în România, dacă ulterior obținerii acestuia se constată că:
a) la data prelungirii dreptului de ședere temporară, calitatea de beneficiar al art 50 TUE a fost dovedită prin folosirea de informaţii false, documente false sau falsificate ori prin alte mijloace ilegale;
b) dreptul de ședere temporară a fost obținut în baza unei căsătorii de convenienţă, constatate în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, sau în baza unui parteneriat, dacă acesta a fost încheiat ori este declarat cu scopul de a beneficia de drept de ședere pe teritoriul României;
c) dreptul de rezidenţă, obținut în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a fost înregistrat în baza unui parteneriat încheiat ori declarat cu scopul de a beneficia de drept de ședere pe teritoriul României.
Secțiunea a 4-a
Dispoziții privind dreptul de ședere pe termen lung
Art. 12 – (1) Beneficiarilor art.50 TUE care au obținut până la data de 31.12.2020 dreptul de rezidență permanentă pe teritoriul României în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 102/2005, republicată, cu modificările și completările ulterioare, li se recunoaște în continuare acest drept, dacă solicită eliberarea permisului de ședere pe termen lung până la data de 31.12.2021 inclusiv, cu îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 7 alin. (3) lit. a) – c).
(2) Cererea de eliberare a permisului de ședere pe termen lung va fi însoțită de documentul de trecere a frontierei de stat, în original și în copie, certificat de cazier judiciar sau alt document cu aceeaşi valoare juridică, eliberat de autorităţile din statul de domiciliu sau de reşedinţă, precum și de dovada deținerii legale a spațiului de locuit la adresa la care declară că are reședința pe teritoriul României.

Art. 13 – (1) Dreptul de ședere pe termen lung se acordă, la cerere, în condițiile prezentei legi, pe perioadă nedeterminată, persoanelor prevăzute la art. 7 și 8 care la data soluționării cererii sunt titulari ai unui drept de ședere temporară pe teritoriul României și îndeplinesc cumulativ următoarele condiții:
a) au avut drept de ședere temporară pe teritoriul României, în mod continuu în ultimii 5 ani anteriori depunerii cererii, iar în această perioadă împotriva acestora nu a fost dispusă nicio măsură de îndepărtare de pe teritoriul național; b) fac dovada deținerii mijloacelor de întreținere la nivelul venitului minim garantat în România;
c) fac dovada deținerii legale a spațiului de locuit, în condițiile legii;
d) nu prezintă pericol pentru securitatea națională;
e) nu constituie o amenințare la adresa ordinii publice. Condiția se consideră îndeplinită dacă străinul nu a săvârșit, cu intenție, infracțiuni pe teritoriul României pentru care i s-a aplicat o pedeapsă privativă de libertate mai mare de 5 ani.
(2) Dovada mijloacelor de întreținere poate fi făcută cu documentele prevăzute la art.7 alin.(5).
(3) Minorii pot obține drept de ședere pe termen lung fără îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) și numai dacă unul sau ambii părinți sunt titulari ai unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României. În cazul în care numai unul dintre părinți este titular al unui drept de ședere pe termen lung pe teritoriul României, este necesar consimțământul celuilalt părinte, exprimat în formă autentică.
(4) La stabilirea continuității perioadei de ședere temporară nu sunt considerate întreruperi:
a) absențele temporare de pe teritoriul României care nu depășesc 6 luni în decurs de un an;
b) absența de pe teritoriul României pentru satisfacerea serviciului militar obligatoriu;
c) absența de pe teritoriul României pentru motive întemeiate, precum starea de graviditate și de naștere, boală gravă, participarea la programe de învățământ sau pregătire profesională ori mutarea în interes de serviciu într-un alt stat membru al Uniunii Europene sau o țară terță, pentru o perioadă de maximum 12 luni consecutive;
d) perioada în care a fost executată o pedeapsă privativă de libertate pe teritoriul României, mai mică de 6 luni.
(5) Dovada continuității șederii temporare pe teritoriul României prevăzută la alin. (1) lit. a), cade în sarcina solicitantului și poate fi făcută prin orice mijloc de probă.
(6) Acordarea dreptului de ședere pe termen lung se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzută la lit. B pct. 4 din Anexa la Ordonanța Guvernului nr. 24/1992 privind stabilirea anumitor servicii publice și a taxelor percepute pentru prestarea acestora pe teritoriul României, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(7) În cazul în care se constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege, Inspectoratul General pentru Imigrări comunică în scris refuzul eliberării permisului de ședere pe termen lung, motivele care au stat la baza acestei decizii, indicându-se instanţa competentă şi termenul în care măsura poate fi atacată.
(8) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (7) se poate formula acţiune la instanţa de contencios administrativ competentă.
(9) Dreptul de ședere pe termen lung încetează în una dintre următoarele situații:
a) persoana prezintă pericol pentru securitatea națională;
b) persoana absentează de pe teritoriul României pe o perioadă mai mare de 5 ani consecutivi;
c) persoana formulează o cerere în acest sens;
d) persoana dobândește cetățenia română.

Secțiunea a 5-a
Dispoziții privind cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, de recunoaștere sau de acordare a dreptului de ședere pe termen lung și permisele de ședere eliberate
Art. 14 – (1) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, precum și cele de recunoaștere sau acordare a dreptului de ședere pe termen lung se depun personal de către solicitanți.
(2) Cererile de prelungire a dreptului de ședere temporară, precum și cele de recunoaștere sau acordare a dreptului de ședere pe termen lung se soluționează de către formațiunile competente teritorial ale Inspectoratului General pentru Imigrări în termen de 30 de zile de la data depunerii acestora. În cazul în care, pentru constatarea îndeplinirii condițiilor de prelungire a dreptului de ședere temporară, sunt necesare verificări suplimentare, termenul de soluționare al cererilor poate fi prelungit cu cel mult 15 zile.
(3) În situația continuării șederii pe teritoriul României, cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea valabilității permisului de ședere temporară, titularul este obligat să se prezinte la formațiunea competentă teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea eliberării unui nou permis de ședere temporară.
(4) Cu cel puțin 30 de zile înaintea expirării perioadei de valabilitate, titularul permisului de ședere pe termen lung este obligat să se prezinte la formațiunea competentă teritorial a Inspectoratului General pentru Imigrări, în vederea preschimbării documentului.
Art. 15 – (1) Prelungirea dreptului de ședere temporară în condițiile prezentei legi se efectuează cu scutire de la plata taxei prevăzute la lit. B pct. 3 din Anexa la Ordonanța Guvernului nr. 24/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
(2) Permisele de ședere se eliberează cu scutire de la plata costului permisului de ședere și conțin mențiunea «articol 50 TUE». La rubrica „observații” se înscrie mențiunea «art.18 (1) din WA», prin „WA” înțelegându-se Acordul de retragere.
(3) Valabilitatea permiselor de ședere temporară este de până la 5 ani de la data emiterii. În cazul membrilor de familie, valabilitatea permiselor de ședere nu poate depăși perioada de ședere a cetățenilor britanici beneficiari ai art.50 TUE, ai căror membrii de familie sunt.
(4) Valabilitatea permiselor de ședere pe termen lung este de 10 ani de la data emiterii, cu excepția celor care se eliberează persoanelor cu vârsta de până la 14 ani, a căror valabilitate este de 5 ani de la data emiterii.
Art. 16 – Fiecărui beneficiar al art.50 TUE căruia i s-a prelungit dreptul de ședere temporară sau i s-a acordat dreptul de ședere pe termen lung pe teritoriul României i se atribuie sau i se menține, în cazul în care a fost atribuit deja, de către Inspectoratul General pentru Imigrări un cod numeric personal, care se înscrie în permisul de ședere.
Art. 17 – Beneficiarilor art.50 TUE le sunt aplicabile prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în ceea ce privește regimul șederii ilegale și documentele care se eliberează străinilor.
Secțiunea a 6-a
Contravenții
Art. 18 – (1) Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracțiuni:

a) neîndeplinirea de către beneficiarii art.50 TUE a obligației de a părăsi teritoriul României după data la care încetează dreptul de ședere în România prevăzută la art. 5 alin. (1) lit. b);
b) nedeclararea de către beneficiarii art.50 TUE a informațiilor prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. e) și f);
c) nerespectarea de către beneficiarii art.50 TUE a obligației prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. g);
d) nedepunerea solicitării de prelungire a dreptului de ședere pe teritoriul României de către beneficiarii art.50 TUE în termenele prevăzute de prezenta lege;
e) nerespectarea de către beneficiarii art.50 TUE a obligației prevăzute la art. 14 alin. (4).
(2) În temeiul prezentei legi sunt considerate contravenții și faptele prevăzute la art. 134 pct.13 teza 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare pentru care se aplică sancțiunea prevăzută la art.135 lit. a) din același act normativ.
(3) Contravențiile prevăzute la alin. (1) se sancționează cu amendă de la 100 lei la 500 lei.
(4) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către ofițerii și agenții de poliție anume desemnați din cadrul Inspectoratului General pentru Imigrări și Inspectoratului General al Poliției de Frontieră Române.
(5) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.
Capitolul III
Dispoziții finale
Art. 19 – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 01.12.2020.
(2) În cazul extinderii perioadei de tranziție potrivit art.132 din Acordul de retragere, termenele prevăzute la art. 7 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (1) și (2) și art.12 alin. (1) se prelungesc în mod corespunzător.