Behavioral Economics (BE) sau Analiza Economică Comportamentală – un instrument relativ nou, introdus în anul 2011 la nivel mondial şi mai puţin cunoscut pe piaţa noastră, dar cu o importanţă majoră pentru companii, adresat corporaţiilor şi întreprinderilor mijlocii şi mai puţin celor mici – urmează să fie aplicat şi la noi de consultantul economic Ionel Blănculescu, prin firma sa Blanc Alliance Public Affairs, în colaborare cu britanicul Michael McNeir, CEO Forum Financial Advisory & Training Solutions. Cei doi specialişti lucrează la crearea acestui concept pe care să îl aplice, din toamnă, corporaţiilor care vor avea nevoie de el, în contextul crizei provocate de noul Coronavirus.
Ionel Blănculescu ne-a explicat: “Un subiect foarte fierbinte astăzi îl constituie faptul că totul este realizat de la distanţă – lucrul, şcoala etc. Oare este un pariu câştigător să te bazezi pe online în mare parte? Să treci sistemul de lucru pe online? Dacă avem o explozie solară, magnetică şi Internetul cade şi rămâne distrus pentru ani de zile? Cei mai mari vor să ştie din timp ce comportament abordează concurenţii. De aceea, trebuie să le analizăm comportamental foarte bine.
În toate industriile este la fel – ce comportament abordează marii producători auto, cât la sută promovează automobilul electric? În presa print şi online care este comportamentul? Cei care rămân pe print vor continua să câştige sau să piardă? Băncile ce trebuie să facă – să devină total digitalizate sau parţial?
Răspunsurile, cel puţin cele existente la această dată, se obţin prin BE. Acesta este rolul acestui nou produs. Sunt companii mari care şi-au creat departament specializat de BE”.
Behavioral Economics face parte din conceptul “Business Recovery Operations” (BRO), pe care Ionel Blănculescu şi Michael McNeir îl pregătesc pentru luna septembrie ca instrument de lucru la nivelul companiilor, în vederea minimizării efectelor negative şi perturbărilor crizei asupra operaţiunilor proprii de afaceri.
Conform domniei sale, practica BRO permite Organizaţiei – IMM sau companie mare/foarte mare – să revină parţial sau total în situaţia anterioară crizei şi să-şi reducă riscurile de pierderi şi afectare reputaţională, iar odată cu aceasta să-şi îmbunătăţească operaţiunile concomitent cu scăderea aspectelor care au condus la stările de urgenţă.
Analiza Comportamentală la nivel corporativ se face în vederea identificării perspectivelor comportamentale în sfera competiţiei, în scopul adaptării activităţii proprii la aceasta, pentru obţinerea Avantajului Competitiv (AC). Acesta constă în crearea şi susţinerea unei performanţe superioare, care identifică trei strategii, pe care business-urile le pot folosi pentru a aborda competiţia şi a crea un sustenabil AC, adică acel factor diferenţiator, financiar sau calitativ, perceput de către audienţa ţintă ca fiind superior competiţiei.
Ionel Blănculescu ne-a spus că AC, respectiv cunoaşterea aspectului prin care corporaţia se poate remarca faţă de concurenţi, şi apoi elaborarea strategiei de activitate pe baza acestuia reprezintă, poate, cel mai important element al oricărui plan strategic reuşit: “Avantajul Competitiv arată în ce măsură respectiva companie face profit fie prin costuri de operare mici, fie prin calitate, fie prin capacitatea de a livra produsele rapid şi la timp, fie prin adaptabilitatea la schimbările din cererea pieţei. Acest parametru se poate transforma în «avantaj competitiv sustenabil», atunci când aceste performaţe asigură companiei o poziţie de frunte în domeniul respectiv, poziţie care poate fi menţinută pe termen lung.
Pentru a găsi mijloacele, politicile şi strategiile potrivite în scopul obţinerii succesului în competiţie cu alte firme, este necesar să se cunoască în detaliu avantajele firmei, plastic vorbind «arsenalul de luptă»”.